Articolul lunii noiembrie pune în lumină aspecte importante de natură geografică din viața Dianei Velea, din Galați. Elevă în clasa a XII-a, multiplă premiantă la Olimpiada Națională de Geografie, Diana povesteşte modul în care pandemia i-a afectat participarea la două etape naționale, dar şi modul în care ea a ales calea geografiei.
Niciodată nu e prea tȃrziu pentru geografie
Atât studiile gimnaziale cât și cele liceale le-am efectuat în cadrul Colegiului Național Vasile Alecsandri din Galați, un spațiu care, fără îndoială, a contribuit la formarea mea și care de-a lungul ultimilor opt ani a devenit pentru mine o a doua casă. Pe parcursul primilor ani de gimnaziu nu pot spune că am excelat într-un anumit domeniu, însă cadrul în care mă aflam m-a motivat să îmi mențin nivelul cât mai înalt la toate disciplinele, ceea ce m-a ajutat foarte mult și pe perioada liceului. Spre deosebire de majoritatea olimpicilor la geografie, eu nu mi-am conștientizat încă de la începutul gimnaziului pasiunea pentru acest obiect, prin urmare nici nu pot afirma că am avut rezultate deosebite. Cu toate acestea, încă de la început am avut șansa să întâlnesc niște profesori extraordinari care m-au ajutat să ajung în punctul în care sunt astăzi și să urmez o cale pe care sunt sigură că nu aș fi putut să o descopăr de una singură. În acest sens, aș dori să îi mulțumesc doamnei profesor Mihaela Andrei, dumneaei fiind cea care mi-a insuflat dragostea pentru geografie și credința că pot excela în acest domeniu. Majoritatea orelor fiind deosebit de atractive prin prisma subiectelor abordate și a modului lor de prezentare, am ajuns să rețin cu ușurință foarte multe informații și să realizez conexiunile necesare între acestea. Orele de geografie au fost întotdeauna deosebit de plăcute pentru mine și dorința de a răspunde a înfrânt întotdeauna timiditatea cu care mă confruntam în clasele mai mici. Astfel, am ajuns să particip la Concursul Național Terra și, ulterior, la Olimpiada Națională de Geografie în clasa a VIII-a, toate acestea fiind sub îndrumarea și încurajarea dumneai.
În ceea ce privește liceul, deși începutul acestuia a reprezentat o dezamăgire personală foarte mare pentru mine, întrucât nu am ajuns la profilul dorit, am ales să mă focusez pe aspectele pozitive, conștientă fiind că voi putea să mă concentrez asupra geografiei. Mai mult decât atât, am avut norocul de a continua studiul acestei materii sub îndrumarea doamnei profesor Smaranda Enică. Acest fapt a fost mai mult decât decisiv în ceea ce privește rezultatele mele ulterioare la olimpiade și concursuri, colaboarea noastră fiind încă de la început una naturală și doamna profesor fiindu-mi mereu alături atât cu informațiile necesare, dar și cu susținerea pe plan moral, fapt pentru care nu aș putea vreodată să îi mulțumesc îndeajuns de mult. Spre deosebire de gimnaziu, perioada liceului a fost pentru mine una mult mai fructoasă, deoarece pe lângă pasiunea pentru geografie am reușit să îmi dezvolt și interesul pentru studiul limbii franceze sau pentru participarea la conferințele de tip Model United Nations ce simulează discuțiile purtate de către statele membre în cadrul adunărilor ONU.
Determinare, perseverență şi multă pasiune
Până la momentul în care am ajuns să înțeleg pe deplin conexiunea cu această disciplină, ea nu se sincroniza întocmai ideal cu monologul gândurilor mele. Aș putea spune că, deși nu am căutat această pasiune, am fost învăluită de tot ceea ce înseamnă ea și până să analizez ceea ce se întâmplă, mi-am dat seama că dorința de a excela și de a asimila din ce în ce mai multe cunoștințe creștea pe zi ce trece. Probabil acela a fost reperul care m-a făcut să realizez că poate, deși eu nu mă îndreptasem către geografie, aceasta își croise gradual calea către mine.
În clasa a VIII-a, participarea mea la olimpiada județeană s-a născut mai mult din curiozitate, încurajată fiind să particip de către doamna profesor Andrei. În acel moment, nici măcar nu mi-aș fi imaginat vreodată că voi ajunge să particip la faza națională a unei olimpiade, astfel încât calificarea a venit ca o reală surpriză pentru mine.
Totuși, dacă ar fi să identific un moment exact în care am simțit că am ales geografia, acela a fost pe parcursul săptămânii petrecute la Oradea, ca participant la faza națională, în clasa a VIII-a. Pe atunci nu conștientizam pe deplin ceea ce mi se întâmplă, dar făcând parte dintr-un lot al județului absolut extraordinar, cunoscând oameni atât de interesanți din toate colțurile țării și obținând un punctaj mulțumitor, am simțit că doresc mai mult. Pe parcursul festivității de premiere, motivată de obținerea premiului pentru cel mai mare punctaj la proba practică și urmărind anunțarea celor două loturi pentru Balcaniadă și Internațională, mi-am propus imediat ca până la sfârșitul liceului să obțin și eu astfel de rezultate, acesta fiind punctul în care am ales definitiv geografia.
De atunci și până acum perspectiva mea asupra geografiei s-a lărgit, iar cunoștințele mele s-au diversificat, însă pot spune că pasiunea și fascinația mea pentru acest domeniu au rămas la fel de puternice.
Afectată de pandemie în cel mai important moment al carierei de olimpic
Cu siguranță, pandemia reprezintă o perioadă deosebit de dificilă pentru toată lumea, însă cred că pentru elevii olimpici este cu atât mai dificil cu cât aceștia s-au pregătit chiar ani întregi pentru participarea la olimpiade. Pentru mine olimpiada a reprezentat un punct focal al anilor de liceu, participarea la etapa națională fiind cel mai așteptat moment al întregului an, astfel încât anularea olimpiadelor reprezintă cu siguranță un punct dureros. Așa cum am menționat anterior, îmi propusesem de mai mult timp calificarea la iGeo, convinsă fiind că voi avea șansele mele în ultimii doi ani de liceu. Din acest motiv am și petrecut foarte mult timp în clasa a XI-a pregătindu-mă pentru proba de baraj și visând la acel moment. Deși previzibilă, această anulare a tuturor olimpiadelor m-a destabilizat într-o oarecare măsură, întrucât am simțit că mi-a fost furată șansa de a îmi îndeplini visul, că întreaga poveste nu a avut încheiere. Totuși, încerc să privesc partea pozitivă a lucrurilor și să mă bucur de toate cunoștințele pe care le-am obținut în tot acest demers, deși probabil mă voi întreba mereu Ce ar fi fost dacă?
Ȋn acelaşi timp, cred că vorbesc în numele mai multor olimpici când spun că mai mult decât pierderea șansei de a obține anumite premii, nedrept este faptul că nu vom avea niciodată un moment de încheiere, că nu am avut șansa de a ne lua la revedere oficial de la toți prietenii și de la tot ceea ce înseamnă ONG. Astfel aș vrea și să menționez cât de recunoscătoare sunt pentru șansa de a fi cunoscut atât de multe persoane extraordinare, ce continuă să mă inspire constant și de a lega prietenii strânse cu niște oameni absolut minunați, prietenii de care sunt sigură că vor rezista mult timp de acum înainte.
O carieră în geografie
În acest moment nu pot spune cu exactitate ceea ce voi face după liceu, dar știu că voi studia cu siguranță geografia, fie că va fi la București, Londra sau Paris, orașe între care va trebui să mă decid în curând. De această dată prefer să nu îmi fac planuri pe termen lung, însă sunt entuziasmată legat de începerea facultății și descoperirea unor noi domenii ale geografiei. În ceea ce privește o anumită carieră nu știu exact ce drum o să urmez, fiind pasionată atât de partea de geopolitică, cât și de studiul mediului înconjurător și cartografie, dar sunt sigură că voi afla răspunsul pe parcursul anilor următori.